CONGRESUL NAȚIONAL AL ISTORICILOR ROMÂNI, 25–28 august 2016, Cluj-Napoca

Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității „Babeș-Bolyai”, Centrul de Studii Transilvane și Comitetul Național al Istoricilor din România organizează la Cluj-Napoca, în perioada 25-28 august 2016, prima ediție a Congresului Național al Istoricilor Români.

Societatea de Științe Istorice din România este partener oficial, iar membrii acesteia sunt încurajați să participe la lucrările Congresului.

Site-ul Congresului se află la adresa:

http://cnir.conference.ubbcluj.ro/

În societatea românească actuală, dar și în contextul dezvoltării accelerate a cercetării istorice românești din ultimul deceniu, organizarea unui Congres Național al Istoricilor poate fi privită nu doar ca un deziderat, ci și ca o necesitate.

Istoricii nu sunt doar cercetători ai trecutului și interpreți ai documentelor, ci trebuie să reprezinte o voce distinctă în spațiul public, să își asume, în baza experienței specifice breslei, prezentarea de soluții și răspunsuri la problemele cotidiene care își au originea, sau care se regăsesc în forme similare în trecutul istoric. În același timp, explozia tematică și publicistică din câmpul cercetării istorice îngreunează cunoașterea adecvată a întregului spectru de preocupări actuale ale istoricilor români, iar circulația informației și a producției bibliografice între centrele de cercetare nu funcționează întotdeauna așa cum ar fi dezirabil.

Reunirea istoricilor români în cadrele unui Congres, organizat periodic sub egida Academiei Române și a Comitetului Național al Istoricilor din România, instituție afiliată la International Committee of Historical Sciences (ICHS) și care reprezintă țara noastră la congresele mondiale de istorie organizate din 5 în 5 ani, precum și la activitățile curente ale Biroului ICHS, este un bun prilej pentru breasla istoricilor de a dezbate într-o ambianță elevată principalele probleme cu care se confruntă slujitorii muzei Clio.

Congresul oferă șansa accesării unei platforme de comunicare intra-profesionale care va contribui, cu siguranță, la îmbunătățirea, pe termen mediu și lung, a cercetării istorice românești și la o mai accentuată și mai coerentă prezență a istoricilor români în spațiul public.

Dorim ca în dezbaterile Congresului să avem în vedere mai cu seamă următoarele probleme:

• Statutul istoricului în societate
• Statutul istoriei ca disciplină de învățământ
• Politica istoriei
• Consumul de istorie în societatea contemporană
• Istoria și Marele Război
• Direcții istoriografice românești prioritare la început de mileniu
• Impactul digitizării în demersul cercetării
• Revistele de istorie din România: între nevoile regionale și curentele majore din istoriografia universală
• Românii și România în istoria universală