Dezvelirea bustului domnitorului Șerban Cantacuzino la Muzeul ”Conacul Pană Filipescu” din Filipeștii de Târg

Congresul Naţional al Istoricilor Români (25-28 august 2016)

Universitatea Babeş-Bolyai prin Facultatea de Istorie şi Filosofie, Academia Română prin Centrul de Studii Transilvane şi Comitetul Naţional al Istoricilor din România organizează la Cluj-Napoca în perioada 25-28 august 2016, prima ediţie a Congresului Naţional al Istoricilor Români.

Congresul Naţional al istoricilor români
25 - 28 august 2016, Cluj-Napoca

Acad. Prof. univ. dr Ioan-Aurel Pop, Rector al Universităţii Babeş-Bolyai şi preşedinte al 
Comitetului Naţional al Istoricilor din România este cel care coordonează 
Comitetul ştiinţific format din personalităţi reprezentative ale 
istoriografiei româneşti din Bucureşti, Cluj-Napoca şi Iaşi.

În societatea românească actuală, dar şi în contextul dezvoltării accelerate a cercetării istorice 
româneşti din ultimul deceniu, organizarea unui Congres Naţional al Istoricilor poate fi privită 
nu doar ca un deziderat, ci şi ca o necesitate. 
Istoricii nu sunt doar cercetători ai trecutului şi interpreţi ai documentelor, ci trebuie să 
reprezinte o voce distinctă în spaţiul public, să îşi asume, în baza experienţei specifice breslei, 
prezentarea de soluţii şi răspunsuri la problemele cotidiene care îşi au originea, 
sau care se regăsesc în forme similare în trecutul istoric. 
Congresul, ce urmează a fi organizat periodic sub egida Academiei Române şi a 
Comitetului Naţional al Istoricilor din România, instituţie afiliată la 
International Committee of Historical Sciences(ICHS) şi care reprezintă ţara noastră la 
congresele mondiale de istorie organizate din 5 în 5 ani, precum şi la activităţile curente ale 
Biroului ICHS, este un bun prilej pentru breasla istoricilor de a dezbate într-o ambianţă elevată 
principalele probleme cu care se confruntă slujitorii muzei Clio.

Congresul oferă şansa accesării unei platforme de comunicare intra-profesionale 
care va contribui, cu siguranţă, la îmbunătăţirea, pe termen mediu şi lung, 
a cercetării istorice româneşti şi la o mai accentuată şi mai coerentă prezenţă a istoricilor români
 în spaţiul public.

În dezbaterile Congresului se vor avea în vedere, mai cu seamă, următoarele probleme:

• - Statutul istoricului în societate
• - Statutul istoriei ca disciplină de învăţământ
• - Politica istoriei
• - Consumul de istorie în societatea contemporană
• - Istoria şi Marele Război
• - Direcţii istoriografice româneşti prioritare la început de mileniu
• - Impactul digitizării în demersul cercetării
• - Revistele de istorie din România: între nevoile regionale şi curentele majore din
•  istoriografia universală
• - Românii şi România în istoria universală

Universitatea Babeş-Bolyai acordă 15 burse adresate doctoranzilor şi 
tinerilor cercetători (sub 35 de ani) care doresc să participe 
la Congres (http://cnir.conference.ubbcluj.ro/granturi/).

Pentru mai multe detalii consultaţi web site-ul Congresului
http://cnir.conference.ubbcluj.ro/

ZIUA PORȚILOR DESCHISE la Rezervația Arheologică Târgșoru Vechi-Miercuri, 27 iulie 2016, ora 11.00

Miercuri, 27 iulie 2016, ora 11.00, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova în colaborare cu Institutul de Arheologie ”Vasile Pârvan” al Academiei Române organizează ZIUA PORȚILOR DESCHISE la Rezervația Arheologică Târgșoru Vechi. Iubitorii de istorie și arheologie sunt așteptați la baza Rezervației Arheologice Târgșoru Vechi, județul Prahova pentru a afla mai multe informații cu privire la istoricul și cercetările întreprinse în acest important sit arheologic.
Programul manifestării:
- vernisajul expoziției fotodocumentare ”Târgșoru Vechi- NOVUM FORUM”;
- masa rotundă dedicată celor 500 de ani de la urcarea pe tron a lui Vlad Țepeș și celor 60 de ani de cercetări arheologice sistematice;
- vizitarea șantierului arheologic și prezentarea complexelor arheologice aflate în cercetare;
- proiectul educativ ”Arheologia pentru copii” - proiect menit a atrage tânăra generație către înțelegerea trecutului.

ŞCOALA DE VARĂ A PROFESORILOR DE ISTORIE DIN ROMÂNIA AGAPIA 18-23 IULIE 2016

ŞCOALA DE VARĂ
A PROFESORILOR DE ISTORIE DIN ROMÂNIA
AGAPIA 18-23 IULIE 2016

Co-directori ai şcolii de vară:
Prof. univ. dr. Ovidiu GHITTA, decan al Facultăţii de Istorie şi Filosofie, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca
Prof. univ. dr. Bogdan MURGESCU, Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Istorie; preşedinte al SŞIR
Prof. univ. dr. Toader NICOARĂ, director al Şcolii Doctorale „Istorie. Civilizaţie. Cultură”, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca
Prof. Elena PREDA, inspector şcolar pentru disciplina Istorie, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ

În ultimii ani, în România, termenul de proiect de ţară a cunoscut o utilizare crescândă, fiind folosit, în special, de către clasa politică, dar şi de către specialiştii în economie, ştiinţe politice, educaţie, cultură, patrimoniu, chiar şi sport, cu toţii implicaţi în trasarea obiectivelor şi strategiilor de dezvoltare pe termen mediu şi lung, unele dintre acestea ambiţioase şi fără fundament. Accederea României la statutul de membru cu drepturi depline al Uniunii Europene a dus, pe de o parte, la o mai mare necesitate de a avea un plan şi o strategie de dezvoltare în strânsă legătură cu obiectivele Uniunii Europene, iar pe de altă parte, la apariţia unei adevărate inflaţii de proiecte de ţară. Ca o încununare firească a acestei obsesii contemporane, astăzi, în anul 2016 se urmăreşte elaborarea unui (nou) proiect de ţară, fără a se explica scopul unui asemenea demers, fără o analiză aprofundată a implementării acestuia, şi, nu în ultimul rând, fără o înţelegere din punct de vedere istoric a importanţei şi semnificaţiei unor asemenea proiecţii.
Şcoala de vară cu titlul Modernitatea românească în secolele XIX-XXI. Proiecte de ţară - patrimoniu - istorie – educaţie, organizată la Agapia, în judeţul Neamţ, între 18 şi 23 iulie 2016, de către Societatea de Ştiinţe Istorice din România (SŞIR), Asociaţia Profesorilor de Istorie din Neamţ (APIN) şi Facultatea de Istorie şi Filosofie a Universităţii Babeş-Bolyai, îşi propune să analizeze proiecţiile şi strategiile de dezvoltare ale românilor şi României în secolele XIX-XX, cum a fost construită o identitate naţională, care au fost obiectivele, modalităţile, mecanismele şi strategiile de integrare în Europa - iar, după 1989, şi în NATO şi în Uniunea Europeană - şi care ar trebui să fie direcţia de dezvoltare a României. Participanţii vor audia şi vor dezbate inclusiv aspecte privitoare la istoria recentă a Republicii Moldova, dificultăţile sale de integrare în Europa.
Tematica generală, subiectele propuse de către lectorii invitaţi, atelierele şi dezbaterile Şcolii de vară, ce se va desfăşura la Agapia, între 18 şi 23 iulie 2016, oferă nu doar o perspectivă istorică a proiectelor de dezvoltare imaginate, dorite, puse în aplicare de către români şi (parţial) realizate de la 1848 în prezent, ci urmăresc şi sublinierea importanţei educaţiei şi a patrimoniului cultural în dezvoltarea României. De la această manifestare nu vor lipsi nici atelierele şi dezbaterile care se vor apleca asupra locului istoriei recente şi istoriei locale în manualele şcolare de istorie sau asupra problemelor cu care se confruntă astăzi disciplina Istorie în învăţământul preuniversitar, subiecte în strânsă legătură cu tematica acestei şcoli de vară.